Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică (BRU), are un nou Arhiepiscop Major. Este vorba de Claudiu Lucian Pop, care a fost până acum episcop de Cluj-Gherla și episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore. Această alegere reprezintă un moment istoric. Iată șapte motive care argumentează această idee:
1. Este pentru prima dată în istorie când Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma este ales. A mai existat până acum un singur arhiepiscop major: Preafericirea Sa cardinalul Lucian Mureșan. El însă nu a fost ales, ci a fost înălțat de Papa Benedict al XVI-lea de la rangul de mitropolit la cel de arhiepiscop major.
2. Pentru prima dată în istorie, corul episcopal greco-catolic românesc s-a întrunit la Roma, pentru a-și alege întâistătătorul. Și până la acordarea statutului de arhiepiscopie majoră, episcopii greco-catolici români propuneau candidați, dintre care Sfântul Părinte Papa desemna un mitropolit. În cazul arhiepiscopului major, sinodul greco-catolic nu propune un candidat, ci îl alege pe capul Bisericii Române Unite, iar Papa acceptă numirea, ceea ce înseamnă mult mai multă autonomie, conform Codului Canonic al Bisericilor Orientale. Însă, până acum, episcopii greco-catolici se întruneau în țară.
3. Pentru prima dată, Clujul dă un cap al Bisericii Greco-Catolice din România. Mitropolitul Ioan Vancea a fost, într-adevăr, episcop de Gherla, iar eparhia de Gherla este predecesoarea Eparhiei de Cluj-Gherla. Însă, în perioada în care Ioan Vancea era episcop, sediul eparhial se afla în afara Clujului. Orașul Cluj de atunci făcea parte din Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș cu sediul la Blaj. Iar ÎPS George Guțiu, episcop eparhial de Cluj-Gherla și arhiepiscop ad personam, a fost doar administrator apostolic al arhieparhiei, pentru perioada de timp scursă între demisia din calitatea de mitropolit a cardinalului Alexandru Todea și alegerea viitorului cardinal Lucian Mureșan.
4. Preafericirea Sa Claudiu Lucian Pop este primul arhiepiscop major care are o îndelungată carieră peste hotare. În mandatele sale de la conducerea Misiunii Române Unite din Paris și a Colegiului Pio Romeno, Preafericirea Sa a avut ocazia să cunoască foarte bine Diaspora românească. Astfel, el are toate datele pentru a fi un adevărat părinte spiritual al tuturor românilor, indiferent de țara în care trăiesc.
5. Este un lucru extraordinar faptul că, pentru prima dată, statul român a onorat memoria unui cardinal român prin proclamarea anului 2025 drept Anul Național Cardinal Iuliu Hossu. PF Claudiu Lucian Pop a început acest an în eparhia lui Iuliu Hossu, ca episcop de Cluj-Gherla, și îl va termina în catedrala Blajului, în Mica Romă. Faptul că tocmai 2025 a fost proclamat Anul Național Iuliu Hossu este cu atât mai extraordinar cu cât pentru biserica-soră, Biserica Ortodoxă Română, 2025 este anul centenarului proclamării Patriarhiei, precum și anul în care a fost sfințită noua catedrală patriarhală. Pus în contextul sărbătoririi a 1700 de ani de la proclamarea Crezului, această coincidență reprezintă încă un semn vizibil al unității spre care aspiră toți creștinii sinceri din România.
6. PF Claudiu Lucian Pop are toate premisele de a avea o păstorire a timpurilor noastre. El și-a început studiile universitare în domeniul Chimiei, însă dragostea pentru Biserică a fost mai puternică decât pasiunea pentru știință. Însă formarea de care a beneficiat, precum și tinerețea sa, împreună cu întreaga sa carieră de până acum, demonstrează că el înțelege lumea în care trăim și că este în măsură să îi aducă pe tinerii activi în cadrul Bisericii. Evenimente precum concertul din acest an al lui DJ Padre Guilherme de la Cluj, dar, mai ales, maniera impecabilă în care a organizat vizita Papei Francisc la Blaj în 2019, demonstrează cu prisosință acest lucru.
7. PF Claudiu Lucian Pop își începe păstorirea sub semnul curajului. În perioada în care a fost episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a arătat că vrea, știe și poate să facă acel ”aggiornamento” de care Biserica are mare nevoie. În acest registru poate fi interpretată mutarea pelerinajului de Sfânta Marie Mare de la Nicula la Cluj, în Sanctuarul Arhiepiscopal Major de la Mănăstirea Congregației Surorilor Maicii Domnului, chiar dacă pelerinajul de la Nicula avea o mare încărcătură emoțională.
